duminică, 4 iunie 2006

Codul rozetei sparte


Roza cruce, cavalierii templieri, Prioria din Sion, da Vinci, Sfantul Graal, Isus, Maria Magdalena, Opus Dei, evangheliile gnostice si asa mai departe. Dan Brown a starnit o adevarata furtuna mediatica. Acum ca au scos si filmul vanzarile la carte o sa creasca si mai mult si pe langa ea, alte zeci de carti, cd-uri, filme inrudite. Milioane de dolari si o adevarata industrie construita in jurul Codului lui da Vinci. Controversa = bani.
Un fel de Harry Potter al adultilor, povestea aceasta a reusit sa readuca in prim plan, dar sub alta fata, o poveste veche de secole. M-au socat doua lucruri: pe de o parte faptul ca librariile si supermarketuirle s-au umplut de carti adiacente subiectului: de genul Amurgul templierilor sau Codul lui da Vinci spart. Pe de alta parte, ultima editie a cartii are pe spate o recomandare a lui Umberto Eco gen Adrian Mutu fata de Averea. Intr-adevar firul epic este foarte palpitant si se citeste foarte usor, poate insa nu ma asteptam de la omul care a adunat in Pendulul lui Foucault un material imens despre templieri. Dupa ce am citit cartea aceea am fost marcat si apoi placut surprins cand am descoperit placuta de pe Île de la Cité care spunea ca acolo a fost ars pe rug Jacques de Molay. N-as fi crezut niciodata ca nebunia asta cu alchimia, templierii, regele Arthur si potirul o sa erupa in asa hal. Probabil ca principalul catalizator a fost noua viziune asupra crestinismului si scandalizarea bisericii.

In tot acest timp, pe fondul acestor lucruri, imi apar niste lucruri oarecum discrepante. Luand in calcul faptul ca da Vinci se pare ca a fost homosexual, iar Gioconda ar reprezenta un fel de androgin, iar toata lumea e inebunita dupa revelatiile si inventiile lui acum, gasim pe strada afise anti-homosexualitate. Chiar principala acuza care a fost adusa templierilor a fost cea de sodomie. Am impresia, din cate mi-amintesc, ca ei cautau un sarpe mistic ascuns undeva prin anus numit Kundalini. Cine stie? Poate ca defapt incercau sa scape de tenie :).

Oameni care ascuta cu mare placere ori Elton John, ori Freddy Mercury, ori George Michael, ori Judas Priest etc ii aud cu mare surpriza cum ii injura pe homosexuali. Si cum injuraturile au de cele mai multe ori tente sexuale, ajung de cele mai mult ori sa sune penibil fara ca ei sa-si dea seama ce zic defapt. Toate astea din cauza paradei homosexualilor care cica a fost acompaniata de violente (defapt nici nu ma asteptam la altceva, mai ales din partea la Noua Dreapta).

Si ce vrea sa insemne asta? Ca le iau apararea? Nu, vreau doar sa subliniez o ironie. Nu ne plac homosexualii, nu ne plac tiganii, nu ne plac arabii teroristi, dar ne place Codul lui da Vinci si pornografia cu lesbiene. Si daca nu va convine ce am de spus, atunci trimiteti-mi KKK-ul pe cap sa-mi scrie pe usa "Prietenul homosexualilor" si sa-mi ardeti o cruce in fata ferestrei. Asta daca atat ii duce capul pe unii sa inteleaga, sau in functie de din ce secta fac parte: aia dupa evanghelia dupa Matei sau aia dupa Iuda.

Niciun comentariu: